Există un moment în aproape orice proces de slăbire în care entuziasmul de la început dispare.
La început, totul pare simplu.
Este luni. Ai frigiderul organizat, ți-ai cumpărat alimentele potrivite, ai echipamentul de sport pregătit și o fotografie în telefon cu obiectivul tău.
„De data aceasta chiar o fac.”
Prima săptămână merge excelent. A doua, la fel.
Apoi vine o zi de joi în care ai dormit prost, ai avut o zi grea la muncă și ultimul lucru pe care vrei să îl faci seara este să te antrenezi.
Te uiți la adidași.
Adidașii se uită la tine.
Și începe negocierea.
„Lasă, fac mâine.”
A doua zi apare altceva.
Apoi vine weekendul.
Și, încet, entuziasmul cu care ai început se transformă în întrebarea:
„Cum fac să mă motivez din nou?”
Poate răspunsul este surprinzător: nu trebuie să fii motivată în fiecare zi.
Motivația este un musafir, nu un coleg de apartament
Ne bazăm enorm pe motivație, de parcă ar trebui să se trezească odată cu noi în fiecare dimineață.
Dar motivația seamănă mai degrabă cu un musafir.
Uneori vine neinvitată și stă ore întregi.
Alteori o aștepți și nu mai apare.
Dacă procesul tău de slăbire funcționează doar în zilele în care ai chef, va deveni foarte greu să fii consecventă.
Gândește-te la spălatul pe dinți.
Nu te trezești dimineața și cauți un discurs motivațional înainte să iei periuța.
Nu spui:
„Astăzi nu simt energia necesară pentru igiena orală.”
O faci pentru că face parte din viața ta.
Același lucru vrem să se întâmple, în timp, cu mișcarea și cu obiceiurile alimentare.
Nu să fie un proiect dramatic pe care îl începi de fiecare dată cu artificii.
Ci să devină lucruri normale pe care le faci pentru tine.
Nu te uita în fiecare zi la vârful muntelui
Să spunem că vrei să slăbești 15 kilograme.
În prima zi te uiți la obiectiv și ești entuziasmată.
După trei săptămâni ai slăbit două kilograme.
În loc să te bucuri, faci imediat calculul:
„Mai am 13.”
Și dintr-odată drumul pare interminabil.
Este ca și cum ai urca un munte și, la fiecare zece pași, ai ridica privirea doar spre vârf.
Normal că ți se pare departe.
Uneori trebuie să te întorci și să vezi cât ai urcat deja.
Poate cântarul nu s-a mișcat spectaculos, dar ai făcut trei antrenamente pe săptămână.
Poate ai început să mănânci proteină la fiecare masă.
Poate nu mai ajungi seara atât de flămândă.
Poate dormi mai bine.
Poate hainele tale au început să stea diferit.
Progresul nu este doar distanța care a mai rămas.
Este și distanța pe care ai parcurs-o.
Fă o înțelegere cu tine: doar cinci minute
În zilele în care nu ai chef de antrenament, încearcă un lucru.
Nu îți spune:
„Trebuie să fac o oră.”
Spune:
„Fac cinci minute.”
Te schimbi, începi și după cinci minute decizi dacă vrei să continui.
De multe ori, partea cea mai grea nu este antrenamentul.
Este distanța dintre canapea și momentul în care începi.
Este exact ca atunci când trebuie să ieși din casă într-o zi rece.
Cât timp ești sub pătură, ideea pare îngrozitoare.
După ce te-ai îmbrăcat și ai ieșit pe ușă, lucrurile nu mai par atât de complicate.
Nu trebuie să câștigi întreaga zi dintr-o dată.
Uneori trebuie doar să câștigi primele cinci minute.
Nu lăsa o zi proastă să devină o săptămână proastă
Ai ratat antrenamentul.
Ai mâncat mai mult la cină.
Ai avut o zi în care planul tău a rămas doar un plan.
Și?
Problema nu este ziua respectivă.
Problema apare când spui:
„Gata, am stricat tot.”
Este ca atunci când îți cade telefonul din mână și, pentru că s-a zgâriat puțin, îl mai arunci încă de cinci ori pe jos.
Nu are sens.
O masă este o masă.
O zi este o zi.
La următoarea alegere, revii.
Nu luni.
Nu pe întâi ale lunii.
Nu după vacanță.
La următoarea alegere.
Asta este una dintre cele mai importante forme de consecvență: capacitatea de a reveni repede.
Amintește-ți de ce ai început, dar fă motivul personal
„Vreau să slăbesc zece kilograme” este un obiectiv.
Dar poate nu este adevăratul motiv.
De ce vrei să slăbești?
Poate vrei să îți pui din nou rochia aceea fără să îți ascunzi abdomenul.
Poate vrei să mergi la plajă și să nu îți petreci jumătate din vacanță gândindu-te cum arăți.
Poate vrei să urci scările fără să simți că ai terminat un antrenament.
Poate vrei să te privești din nou în oglindă și să simți că ai grijă de tine.
Kilogramul este cifra.
Motivul este povestea din spatele cifrei.
Iar în zilele grele, povestea te poate mișca mai mult decât numărul.
Nu ai nevoie de perfecțiune. Ai nevoie să nu dispari din propriul proces
Vor exista săptămâni extraordinare.
Și vor exista săptămâni în care vei face mai puțin.
Uneori vei avea energie pentru patru antrenamente.
Alteori poate vei face două.
Important este să nu transformi „mai puțin” în „nimic”.
Pentru că rezultatele nu sunt construite de persoana care nu greșește niciodată.
Sunt construite de persoana care știe să revină.
Motivația te poate ajuta să pornești.
Dar rutina, răbdarea și consecvența sunt cele care te duc mai departe atunci când entuziasmul dispare.
Așa că data viitoare când spui:
„Nu mai sunt motivată”, nu aștepta să apară din nou starea perfectă.
Fă următoarea alegere bună.
Pregătește următoarea masă.
Fă primele cinci minute de mișcare.
Culcă-te mai devreme.
Și mâine repetă.
Pentru că procesul de slăbire nu se câștigă în zilele în care ai cea mai multă motivație.
Se construiește în zilele în care motivația lipsește, dar tu alegi, chiar și cu pași mici, să continui.